duminică, 21 februarie 2010

Cautand in biblioteca personala de acasa o carte buna de citit, am dat peste un material foarte interesant si util pe care il postez in speranta ca o sa va fie de folos, atat la scoala cat si in viata de zi cu zi.
Se numeste "EXPRESII SI LOCUTIUNI CELEBRE" si sunt incluse unele expresii mai putin cunoscute.


“AICI SUNT, AICI RAMAN” (fr. J’y suis, j’y reste) , replica atribuita maresalului francez Mac Mahon, avertizat dupa cucerirea fortului Malakoff (1855), in timpul razboiului Crimeii, de iminenta contraatacului rus. In sens larg- hotarare neclintita de a mentine o pozitie.

“AM VENIT, AM VAZUT, AM INVINS” (lat. Veni, Vidi, Vici), cuvinte rostite de Cezar dupa batalia de la Zela (47 i.Hr.), cand a vazut ca Farnaces, regale Pontului, a fugit la aparitia sa, fara sa mai lupte. Expresia caracterizeaza concis un success rapid.

“ARMELE SA CEDEZE LOCUL TOGII” (lat. Cedant arma togae), indemn la solutionarea pasnica a conflictelor.

“ASTA-I MUZICA CE-MI PLACE” , cuvinte rostite de Carol ! de Hohenzollern, principele Romaniei, in prima zi a razboiului de independent, cand a auzit tunurile romanesti.

“ASTA-I POHTA CE-AM POHTIT” , cuvinte atribuite lui Mihai Viteazul, rostite la Iasi, dupa infaptuirea unirii politice a celor trei Tari Romanesti.

“A TAIA COADA CAINELUI LUI ALCIBIADE” , expresie prin care se indica savarsirea unui gest menit sa atraga atentia opiniei publice. Alcibiade, dornic peste masura de glorie, a taiat coada cainelui sau, care-l costase 7000 de drahme, o suma enorma pentru acea vreme, pentru a starni valve in jurul persoanei sale.

“A TAIA NODUL GORDIAN” , a rezolva prompt si cu prezenta de spirit o dificultate asa cum a izbutit Alexandru Cel Mare, in cetatea Gordium.

“CAUT UN OM” , cuvintele prin care filosoful Diogene (412-323 i.HR.) a explicat de ce umbla cu felinarul aprins in plina zi prin Atena. Prin aceasta voia sa arate ca n-a intalnit inca omul care sa aiba calitatile dorite de el.

“CALCAIUL LUI AHILE” , semnificatie pragmatica: loc vulnerabil, moment dificil intr-o situatie, loc ce pare accesibil unei forte adverse. Semnificatie mistica: Zeita Tetis, mama lui Ahile, inzestrata cu darul premonitiei, a stiut ca fiul sau va fi un viteaz vestit ce-si va lega numele de cucerirea cetatii Troia, dar nu stia ca acolo isi va pierde si viata. Vrand sa-l faca nemuritor, il unge cu ambrozie, il caleste in flacari, il scalda in raul din Infern, tinandu-l de calcaiul stang ( loc devenit vulnerabil pentru a fi ucis) . A fost omorat cu sageata lui Paris.

“CU PUTERE ARMATA” (lat. Manu militari) , a proceda manu militari semnifica a pune capat unei stari de lucruri prin masuri drastice.

“DACA N-AS FI ALEXANDRU, AS VREA SA FIU DIOGENE” , cuvinte rostite de Alexandru cel Mare, impresionat de atitudinea demna a lui Diogene, cinicul care a refuzat sa se ridice in fata lui.

“DA, SA TE DAI LA O PARTE DIN SOARELE MEU” , raspuns dat de Diogene, aflat in butoi, la intrebarea lui Alexandru cel Mare daca-si mai doreste ceva.

“DE LA INTEMEIEREA ORASULUI” (lat. Ab urbe condita) expresie ce evidential faptul ca romanii incepeau numararea anilor de la intemeierea Romei (753 i.Hr.).

”DE LA SUBLIM LA RIDICOL NU ESTE DECAT UN PAS” (fr. Du sublime au ridicule il n’y a qu’un pas) , cuvinte pe care le-ar fi rostit Napoleon, atunci cand, aflat pe culmile gloriei, a suferit infrangerea de la Berezina (decembrie 1812).

“DEZBINA SI STAPANESTE” (lat. Divide et Impera), principiu de guvernare enuntat de Niccolo Machiavelii (1469-1527).

“DUPA MINE- POTOPUL” expresia aceasta, greşit atribuită lui Ludovic al XV-lea, pentru a-l învinui de indiferenţa politică, rezumă în realitate fraza: „Nu te întrista, o să te îmbolnăveşti; după noi - potopul!“ cu care d-na de Pompadour l-a consolat, văzându-l mâhnit după înfrângerea de la Rosbach (1757).

“FIUL MEU, NIMIC NU-TI POATE REZISTA”, cuvinte rostite la oracolul din Delphi de vestita preoteasa Pitia, pe care Alexandru cel Mare a adus-o cu forta sa-I prezica viitorul.

“FORTA TRECE INAINTEA DREPTULUI” (germ. Macht geht vor recht) , deviza cancelarului Bismarck.

“GARDA MOARE, DAR NU SE PREDA” (fr. La garde meur, mais ne se rend pas), raspunsul generalului Cambronne, commandant in garda imperial, caruia, in batalia de la Waterloo, englezii i-au cerut sa se predea impreuna cu cei cativa oameni ce-I mai ramasesera.

“HANIBAL ESTE LA PORTILE CETATII” (lat. Hanibal ad portas), strigatul romanilor cuprinsi de teama dup ace fusesera infranti la Canae (16 i.Hr.) de catre Hanibal. Acesta n-a atacat Roma imediat, dandu-i posibilitatea sa se intareasca.

“LOVESTE IN FATA” , ordin dat de Cezar ostasilor sai la Pharsalos, stiind ca tinerii ostasi din armata lui Pompei nu vor suporta sa fie mutilati si vor parasi batalia.

“MA TEM DE DANAI CHIAR SI CAND ADUC DARURI” , cuvintele prin care preotul troian Laocoon a incercat sa-i impiedice pe concetatenii sai sa introduca in cetate calul urias din lemn lasat de ahei pe plaja.

“NU-MI STRICA CERCURILE MELE” (lat. Noli tangere meos circulos) , cuvintele spuse de Arhimede, inainte de a fi ucis de un soldat roman (212 I.Hr.).

“OMUL ESTE O FIINTA CARE NU POATE TRAI DECAT IN SOCIETATE” , aceste vorbe ii apartin lui Aristotel.

“ONOARE CELOR INVINSI ! ” (lat. Victis honos ) , formula de recunoastere a valorii adversarului invins.

“PARISUL MERITA O LITURGHIE” (fr. Paris vaut bien une messe) , cuvinte rostite de Henric al IV-lea, care, pentru a obtine tronul Frantei, a trecut de la protestantism la catolicism.

“REGELE DOMNESTE DAR NU GUVERNEAZA” , principiu al monarhiilor parlamentare burgheze.

“REGELE A MURIT ! TRAIASCA REGELE ! ” (fr. Le roi est mort ! Vive le roi ! ) , formula prin care se anunta in Franta decesul suveranului si urcarea pe tron a urmasului sau. Exprima, in sens larg, continuitatea unei situatii, in pofida schimbarii de persoane.

“SLAVA TIE CEZAR, CEI CE MERG LA MOARTE TE SALUTA! ” (lat. Ave Caesar Imperator, morituri te salutant ! ) , formula rostita de gladiatori in fata lojii imperiale, la Roma, inaintea inceperii luptelor in arena.

“STATUL SUNT EU ! “ (fr. L’État c’est moi ! ) Cuvinte celebre rostite de Ludovic al XVI-lea al Frantei atunci cand parlamentul s-a opus unui proiect de lege propus de el. A venit in acea zi la parlament , in haine de vanatoare si l-a intrebat pe presedinte de ce parlamentul s-a opus proiectului sau de lege . Presedintele a raspuns ca parlamentarii s-au opus pentru ca apara interesele statului . Ludovic a replicat cu autoritate: “Ale statului?” …Statul sunt eu !Aceste cuvinte se folosesc si in zilele noastre si sunt adresate unei persoane care se crede stapanul absolut.

“SUB ACEST SEMN VEI INVINGE” (lat. In hoc signo vinces), deviza a imparatului crestin Constantin cel Mare, inscrisa sub semnul crucii pe stindardele armatei sale, inaintea luptei de la Mazentiu (312)

“SI TU, BRUTUS, FIUL MEU ? ” (lat. Tu quoque, fili mi Brutus ? ) , exclamatia de durere a lui Cezar, cand l-a vazut pe Brutus printer conjuratii care il loveau (15 martie 44 i.Hr.) . In sens larg – tradare din partea unei persoane apropiate.

“TOTUL E PIERDUT, IN AFARA DE ONOARE” (fr. Tout est perdu, hors l’honeur) , cuvinte prin care Francisc I (1515-1547) vesteste mamei sale infrangerea suferita in batalia de la Pavia (1525) , elogiind, in acelasi timp, vitejia ostasilor. Exprima demnitatea intr-o situatie disperata.

“UN CAL, UN CAL ! DAU REGATUL MEU PENTRU UN CAL ! “ (engl. A horse,a horse! My kindom for a horse! ) , cuvinte rostite de regale Angliei Richard III (1483-1485) , infrant in batalia de la Bosworth (1485) . Ele reliefeaza ce rol poate avea un lucru marunt intr-un moment de rascruce.

“VAI DE CE INVINSI ! ” (lat. Vae Victis), dupa Titus Livius, vorba aceasta ar fi fost spusa de un anume Brennus, capetenia jefuitorilor gali care au distrus si au pradat Roma in 390 ien. Dupa ce aurul rascumpararii a fost cantarit, el ar fi aruncat pe cantar, ca sa atarne mai greu, sabia lui, strigand :Vai de ce invinsi!”. Urmarea nu e fara haz. Brennus a trecut neintarziat in tabara nefericitilor invinsi, fiind la randul sau invins de Marcus Furius Camillus, “al doilea intemeietor al Romei”. De fapt Brennus nu purta acest nume, asa i-au spus romanii, de la brenn, numele celtic pentru un inalt comandant militar.

“VARUS, VARUS, DA-MI LEGIUNILE INAPOI ! ” (lat. Vare, Vare, Legiones Redde ! ) , exclamatie amara si obsesionala atribuita de Suetoniu imparatului Augustus, la amintirea grelei infrangeri de la Teutoburg, unde capetenia germana Arminius a invins si masacrat trei legiuni romane de elita. Dezastrul acesta, spune Suetoniu “a fost cat pe ce sa duca la naruirea Imperiului”. Augustus a ramas atat de zdruncinat incat “luni de zile dupa aceea nu si-a taiat parul si nu si-a ras barba si adesea isi izbea capul de usi, strigand: “Quintilius Varus, da-mi legiunile inapoi!”, luand obiceiul de a face din ziua de aniversare a catastrofei o zi de doliu si de lamentatii. La sase ani dupa dezastru, armata lui Germanicus a descoperit in padurea de la Teutoburg osemintele celor trei legiuni si le-a inmormantat dupa lege.

“VOCEA POPORULUI E VOCEA LUI DUMNEZEU ” (lat. Vox Populis, vox Dei ! ) , expresie din scrisoarea lui Alcuin (735-804), teolog anglo-saxon, adresate lui Carol cel Mare, exprimand idea ca valoarea de adevar a unei atitudini sau opinii este data de consensul general.

“ZARUL A FOST ARUNCAT ! ” (lat. Alea jacta est ! ) , expresie rostita de Cezar in momentul traversarii raului Rubicon (azi Fiumicino) (49 i.Hr.) , riscandu-si viata, intrucat o lege speciala interzicea trecerea cu trupe peste acest rau, care era hotar intre Italia si Galia Cisalpina. Expresia este folosita in mod curent pentru a arata hotararea de a infrunta o primejdie.

2 comentarii:

  1. Chiar daca nu sunt asa cunoscute, merita sa fie raspandite. Sunt foarte sugestive si le putem folosi si noi in vorbirea noastra curenta. Intotdeauna mi-au placut citatele, pentru ca ele ne spun cate ceva despre persoanele care le-au rostit prima data, dar si pentru ca ne sunt folositoare si astazi. Astept cu interes alte citate si alte recomandari.

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc Raluca pentru aprecieri!!!
    Ai dreptate in ceea ce zici si e foarte important sa citezi in vorbirea cu altii un autor, colorezi si imbogatesti exprimarea, ce sa mai zic de impresia pe care o lasi interlocutorului si te faci probabil mult mai bine inteles si remarcat!!!

    RăspundețiȘtergere